Ca o zi de primavara sau...gheara invidioasa

Astazi din nou am simtit ca vine primavara.
Eram exuberanta si atrageam atentia. Cand am vazut ca si cei de la volan intorc privirea, deja am devenit circumspecta. Mereu cand cred ca sunt fermecatoare ceva nu e in regula. Acum ma controlam disperata sa vad ce e pe dos, sta sleampat, atarna. Daca n-am cumva vre-o scama aiurea sau daca tivul este desfacut. Daca n-am ramas cu vre-un bigudiu sau daca ...da, asta era ...ciorapul. Pe mica portiune dintre fusta si cisma lunga, ciorapul meu fin era destramat ca de o gheara invidioasa. Acum priveam tinta pe cei ce indrazneau sa admire blonda trecatoare. Le intersectam privirile gata sa spun ,, stiu, am ciorapul rupt". Nimeni nu sesiza ceea ce eu, cu disperare, reusisem sa vad abia dupa ce iesisem in strada. Si totusi, stiam sigur, de fiecare data cand ma simt admirata, ceva nu este in regula.
Cu acest sentiment am respirat astazi, primavara.