Lecturi - Viata lui Pi

Viata lui Pi
de Yann Martel
Editura Humanitas, Bucuresti 2004

Yann Martel, canadian, nascut in Spania (1963), a primit pentru aceasta carte Premiul Brooker in 2002.A mai scris The Facts Behind the Helsinki Roccamations (proza scurta) si romanul Self.
Pi Patel, fiul unui director de gradina zoologica, isi duce viata printre animale. Are propriile conceptii despre viata lor in gradina zoologica.
Este preocupat de religie (hinduism, islamism, crestinism) si in orasul cosmopolit, Calcutta, frecventeaza atat moscheea cat si sinagoga si catedrala ortodoxa.
La saisprezece ani, va trai o robinsoniada, numai ca el nu esueaza pe o insula, ci se salveaza si va pluti in deriva, intr-o barca. Nu singur, ci impreuna cu o girafa, un sacal, un urangutan si un tigru bengalez. Animalele se devoreaza intre ele, dupa legea junglei, copilul supravietuind impreuna cu tigrul bengalez. Pi isi construieste intreaga tactica de supravietuire pornind de la nevoile bazale ale tigrului. Intre cei doi se stabilesc reguli si se marcheaza teritorii. Chiar atunci cand hrana si apa lipsesc, tigrul nu ataca, amandoi, om si fiara, ajungand pana la limita cea mai de jos a supravietuirii. Impresionanta este intalnirea cu un alt naufragiat. Se discuta numai despre mancare. Toti trei naufragiatii sunt orbi si emaciati. Strainul, recurge la un gest de canibalism, atacandu-l neasteptat pe Pi si devine astfel hrana pentru tigrul bengalez.
Scurtul naufragiu pe o insula, le ofera hrana revitalizanta, intr-un moment in care moartea era eminenta. In fata descoperirii ca se afla pe o insula de alge carnivore (nocturn), Pi alege deriva in oceanul planetar si reincepe istovitoarea lupta pentru existenta, in larg. Cand nimic nu era mai evident decat sfarsitul, apare tarmul mexican. Vizitat de reprezentantii companiei japoneze cereia apartinuse vasul scufundat, al carui unic supraietuitor este, Pi isi spune povestea incredibila a supravietuirii pe o barca de salvare, impreuna cu tigrul bengalez, Richard Parker, timp de ...227 zile. Nu este crezut si atunci repovesteste, substituind celor patru animale personaje umane. Povestea devine credibila, japonezii par convinsi, dar Pi le face doar o demonstratie de virtuozitate si le ofera din nou cheia adevarata a povestirii, corespondentul uman al fiecarui animal. Japonezii recunosc, ,,cea cu animalele e mai frumoasa."
Raportul celor doi japonezi se incheie astfel: ,, In treacat fie spus, povestea singurului supravietuitor, domnul Piscine Molitor Patel, cetatean indian, este o poveste uimitoare despre curaj si suferinta in fata unor situatii extrem de dificile si tragice. Din experienta celui care a facut investigatia, povestea sa este unica in istoria naufragiilor. Foarte putini naufragiati pot pretinde ca au supravietuit atat de mult pe mare ca domnul Patel si nici unul in tovarasia unui tigru bengalez adult."
* * *

,, Nu spunem noi :,, Nicaieri nu e ca acasa"? Asta simt si animalele.Animalele au un simt al teritoriului. Numai astfel le putem intelege comportamentul. Doar un teritoriu familiar le permite sa implineasca doua conditii ale vietii in salbaticie: evitarea dusmanului si obtinerea mancarii si a apei".
,, Gasind in el toate locurile de care are nevoie - unul pentru panda, unul pentru mancat si baut, unul pentru scaldat, unul pentru curatat, etc. - si descoperind ca nu este nevoie sa plece la vanatoare, ca mancarea vine de sase ori pe saptamana, un animal va lua in stapanire spatiul de la Gradina Zoologica in acelasi fel in care ar emite pretentii asupra unui nou teritoriu in salbaticie, explorandu-l si marcandu-l in felul obisnuit al speciei sale, probabil cu jeturi de urina. Odata ce acest ritual de colonizare s-a terminat si animalul s-a stabilit in el, nu se va simti ca un prizonier, ci mai curand ca un stapan de mosie, purtandu-se in spatiul sau la fel ca in teritoriul din salbaticie"...
,, S-ar putea chiar argumenta ca daca animalul ar putea face o alegere inteligenta ar opta pentru viata intr-o gradina zoologica fiindca marea diferenta intre aceasta si salbaticie este absenta parazitilor si a dusmanilor, dar si mancare din belsug in primul caz sau multimea de paraziti si lipsa de mancare in al doilea caz.Ganditi-va la dumneavoastra. Ati prefera sa locuiti la Ritz cu room-service gratuit si acces permanent la doctor, sau sa fiti aruncat in strada fara sa-i pese cuiva? Dar animalele sunt incapabile se asemenea judecata. In limitele speciei lor, se descurca cu ce au."
.....
Are o teorie despre ierarhia sociala, pe care o recunosc animalele. Astfel, dresorul de la circ este un super-alfa, masculul cel mai feroce. Cel mai docil leu dresat este cel mai jos in scara sociala, un omega. El va fi vedeta spectacolului, fiind cel mai usor de comandat. Leii gama si beta, cei mai artagosi dintre subordonati, vor face doar figuratie intr-un spectacol de circ, fiind insubordonabili.