Florian Pittis a devenit nemuritor
Stirea indelung mediatizata ca Florian Pittis a fost internat de urgenta, in stare grava, a cazut ca un traznet care se suprapunea peste apasatoarea veste a trecerii Patriarhului Romaniei la cele sfinte. Cele doua stiri s-au succedat pe toate posturile radio-tv toata saptamana ce a urmat.
Despre sfarsit aveam sa aflu pe radio3 net, unde sotul meu e omniprezent. Arunc din cand in cand cate o privire fugara peste umarul lui, pe monitor, familiarizata cu chatul, in special pentru a vedea ce prieteni sunt atunci, acolo. Vestea adusa pe chat, s-a confirmat imediat pe toate posturile tv. Moderatorul radio3 net confirma: ,,va anunt cu profund regret ca Florian Pittis a plecat intr-o lume mai buna”. Abia atunci am inteles ce-a vrut sa spuna Florian Pittis la ultima noastra intalnire.
Trebuie sa va spun ca in urma cu mai bine de doi ani, am aflat de existenta radio3net. Mai intai de la prieteni, apoi sotul meu devenit fan, m-a familiarizat cu chatul. A fost o descoperire care m-a inflamat rapid. Tineri inteligenti, muzica buna si cea mai ferma garantie, director Florian Pittis. Savuram prezenta lui meteorica, laconica. Bob Dylan intra mai mult seara, imprevizibil, saluta invariabil, cald ,, Buna seara, prieteni, buna seara!”. Parca ii si auzeam timbrul inconfundabil, desi totul se petrecea doar pe chat.
Prima data l-am intalnit la aniversarea unui an radio3net, intr-un local intim si nepretentios, chiar boem, din apropierea Radiodifuziunii Romane. Ne intalneam pentru prima data chaterasi din toate colturile tarii. Doar realizatorii erau cunoscuti, din transmisiile on line . Media de varsta era mult coborata, astfel ca in ciuda aparentelor, eram decana de varsta. Nu m-am simtit deloc stinjenita. S-au legat prietenii. Florian Pittis a sosit dupa ce noi ne familiarizasem. A intredeschis usa, a strecurat capul cu parul lui bogat, inconfundabil, a iscodit cu privirea pana in ultimul ungher, savurand inmarmurirea noastra cu un zambet ce amesteca complicitate si nastrusnicie. Era obisnuit ca prezenta lui sa copleseasca si parca voia sa spuna ,, ei, nu va formalizati!” Animatia noastra a lasat loc unui lung moment de bucurie solemna. Nimeni nu reactiona. Devenisem brusc spectatori si asteptam totul de la actor. Afabil, s-a interesat de fiecare dintre noi, cine suntem, de unde venim. Cand m-a vazut a avut o reactie de surpriza, am avut impresia ca a facut chiar un pas inapoi, ca a zis (sau doar gandit) ,, extraordinar!” Nici atunci n-am stiut, aveam insa sa aflu imediat, ce-a vrut sa spuna. Dupa ce ne-a cunoscut, ne-a spus ca a venit insotit de o ,,frumoasa doamna”. A deschis usa si a revenit cu sotia (,, so beautiful lady” am gandit) . De data aceasta surpriza a fost de partea mea. Semanam intr-un fel, n-asi putea spune cum, cu Anda.
Nu sunt timida, nici macar rezervata. Dimpotriva, sunt exuberanta si comunicativa. Asteptam intalnirea cu Florian Pittis ca pe o oportunitate. Voiam sa cunosc omul. Puteti sa credeti ca n-am fost in stare intreaga seara sa deschid gura? L-am privit hipnotizata. Vorbea cu verva, povestea cu umor, fuma mult, a tinut in mana toata seara acelasi pahar pe jumatate plin cu bere, fara sa-l goleasca (sau asa mi s-a parut), radea, zambea, se incrunta. Totul era expresiv, acaparator. L-am privit ca la teatru. Eram ca un burete, absorbeam tot ce vedeam, ce auzeam.
,,Sa fi ca apa!- zicea. Se adapteaza oriunde o pui (ia forma vasului). Razbate prin orice, nu cu duritate, ci cu perseverenta, cautand zona de minima rezistenta. Unde e o fisura, acolo se strecoara.
,,Batranii spun ca apa trece
Si spun ca pietrele raman,
Dar lucrul altfel se petrece
Pe vechiul nostru glob batran.
Ca piatra, orisicat de tare,
Se macina si trece stand,
Iar peste trista-i macinare
Doar apele raman curgand.”
(Poezie, Mihai Codreanu)
Ca apa sa fi si ca firul de iarba! Firul de iarba: s-a asfaltat campul, s-a facut sosea. Firul de iarba tot razbate, tot creste. Tancul trece peste el, firul de iarba tot creste. Stejarul nu. Ori el, ori tancul”.
,, Daca faci bine, cineva acolo sus, te iubeste”. I-am spus, am ingaimat de fapt, ca e iubit de oameni. A ridicat mana sus cu degetul indicator spre cer: ,,cineva acolo sus, ma iubeste!”
,, Poate Dumnezeu nu vine cand vrem noi, dar vine totdeauna la timp.”
,, Este important prin ceea ce faci sa-I deschizi calea lui Dumnezeu si sa astepti. Poate veni sau poate nu, dar tu trebuie sa-I pavezi drumul.”
,, Nimeni nu este de neinlocuit. Daca crezi asta, nu vei fi promovat.” Imi amintesc amuzamentul sotului meu la aceasta ultima remarca.
Alt inteles au toate acestea, acum.
L-am revazut la Colibita, (Bistrita), intr-o tabara de vara, cum i-am zis noi acelui week-end. Dupa aceea scriam: ,, Surpriza a fost prezenta atat de dorita a lui Florian Pittis(asteptarea de peste zi se prelungise mult,epuizand o seara folk). La prima intalnire constatasem ca pot fi blocata, altfel de neconceput pentru mine. Acum eram chiar revoltata de o asa ratare, imi luasem avant sa nu se repete .M-a ajutat mult atitudinea lui, deschisa, raspunsurile binevoitoare si implicarea intr-un dialog in care curiozitatea mea se impletea cu amabilitatea lui de a se dezvalui.Nu stiu cand au trecut urmatoarele trei ore”.
Acum pot sa spun mai mult. In noaptea aceea, l-am acaparat pe Florian Pittis. I-am pus toate intrebarile pe care nu le putusem rosti la prima intalnire. A fost ca un interviu care ne-a captivat deopotriva. Pe mine pentru ca reuseam in sfarsit sa-i vorbesc, pe el, poate, pentru ca era intrebat lucruri despre care-i facea placere sa vorbeasca. L-am intrebat generalitati dar si lucruri intime. Mi-a raspuns edificator dar s-a si eschivat cu eleganta. L-am intrebat ce a mostenit de la parinti. Mi-a povestit ca la un moment dat trebuia sa plece in America. Aristide Buhoiu ii aranjase sa dea un interviu, sa se angajeze acolo. L-a sunat sa-i spuna ca trebuie sa fie acolo in trei zile. Florian Pittis i-a raspuns ca regreta dar nu va putea ajunge. Aristide Buhoiu a fost intrigat si a intrebat imperativ ce-l opreste. Peste trei zile imi inmormantez mama.
A doua zi dupa ce s-a despartit pentru totdeauna de mama a fost chemat sa inregistreze pentru Teleenciclopedie. Asa a devenit vocea de la Teleenciclopedie. Cand i-a murit tatal s-a intamplat de asemenea ceva remarcabil in cariera lui.
L-am intrebat cum si-a cunoscut sotia. Mi-a spus ceea ce stiam deja, ca el s-a casatorit tarziu. Si-a cunoscut sotia pe cand ea era sotia celui mai bun prieten. Cand a cunoscut-o i-a spus: ,, daca tipul asta te va parasi vreodata, vei fi sotia mea!”. Prietenul i-a parasit pe toti, de tot, iar Anda a devenit, asa cum promisese el, de la prima lor intalnire, sotia lui. In biblie scrie: ,, si de va muri sotul, femeia va lua de sot pe fratele lui. Eu si prietenul meu am fost ca fratii. “
Am fost surprinsa ca el a stiut imediat ce a vazut-o ca ea este femeia iubita. Mi-a spus ca un bun prieten al sau il caracterizeaza:,, Florian gandea ca acum de cand s-a nascut”.
Care este relatia lui cu Dumnezeu? ,, Buna. Exista.”
Daca nu s-a gandit vreodata sa scrie: ,, Niciodata. Tot timpul asi simti ca de dupa umar ma priveste eternitatea. N-asi putea.”
Am vorbit mult despre teatru. Imi spunea, incredibil, de cate sute de ori a vazut anumite spectacole. (Patru sute, noua sute).
L-am intrebat cum se simte cand vede impactul pe care-l are asupra celorlalti. E o personalitate, striveste. Mi-a povestit cum insceneaza permanet, pentru a detensiona. Vine la birou cu o falca in cer si una in pamant, bate cu pumnul in masa, se scandalizeaza, cere explicatii, toti tremura, se privesc mirati, nu stiu sa reactioneze. Dupa ce si-a facut numarul, redevine brusc, Motul si le spune: ,, cam asa ar trebui sa se poarte un sef. Acum la treaba.” Oamenii rasufla usurati, au primit lectia.
L-am intrebat daca citeste.,, Mult’’, a raspuns. Ce? –am continuat. ,,Sunt preocupat de esoterism”.
Nu pot sa vad un fumator fara sa pornesc o campanie antitabac. Cu el a fost altfel. Fuma mult, fara pauza. L-am intrebat, totusi, de ce nu renunta. Mi-a gesticulat disperat: ,,vocea, vrei sa-mi pierd vocea? Vocea mea de Carpati fara filtru?” Cred ca era cu filtru, totusi. Il vad si acum cum si-a scos bricheta. Mai avea una deja pe masa. Mi-a spus ca are mare grija sa nu ramana fara bricheta. A inceput sa scoata, pe rand, din fiecare buzunar cate una. S-au adunat vre-o sase. Erau diferite, stia exact fiecare din ce buzunar provine.
M-am interesat daca e bogat. Asa, aiurea. Mi-a spus ca are nevoi reduse. Nu se imbraca decat in blugi, tricouri (negre mai ales), geaca si adisas. Totul simplu. Nu se complica.
Am vorbit mult despre radio3net. Cum a aparut, ce planuri de viitor are. Mi-a spus ca a aparut ca o continuare a Radio Romania tineret, radio3net, radio tineret. Avea mare incredere ca apartine viitorului. El a initiat doar, ceea ce , in timp, toti cei care vor dori, vor putea continua, imbogati. Vedea acest post ca pe o arhiva universala, o biblioteca in care sa gasesti tot ce cauti, tot ce te-ar putea interesa. Stimula creativitatea si inventivitatea colaboratorilor.
Ultima intalnire cu Florian Pittis constituie de fapt pretextul acestei povestiri. S-a intamplat anul trecut, la a doua aniversare radio3net. Am avut privilegiul sa asistam la un spectacol (ultimul) Pasarea Colibri. S-au reintalnit atunci, au cantat pentru si cu noi. Tristetea Andei n-am inteles-o atunci. Florian era plin de verva, parca toti eram invitatii lui speciali (si eram). L-am cunoscut pe Mircea Vintila, cald si volubil,surprinzator de prietenos si bland. M-am bucurat sa-l recunosc pe Virgil Iantu, dar cand asi fi vrut sa i-o spun a reactionat ca hartuit de paparazzi.
Era o seara de joi, veneam de la munca si a doua zi mergeam de asemenea la cabinet. Am fost printre primii care am plecat. Cand ne indreptam spre iesire, cu discretie, voiam noi, Florian ne-a surprins. A venit , a dat mana cu Gabi si mi-a spus:,, Mi-asi fi dorit sa stam mai mult de vorba. Mi-a placut mult seara aceea, la Colibita.” Am raspuns, natural, ca vor mai fi intalniri si avem tot timpul din lume. S-a indepartat privindu-ne, mi-a facut semn cum numai un mare actor poate face: tu- da, eu- nu.
N-am inteles atunci, am inteles acum.
La 30 iulie 2007, Florian Pittis a fost internat în stare grava la Spitalul Oncologic Fundeni. Desi familia a impus medicilor sa nu dezvaluie amanunte despre situatia pacientului, surse din anturajul sau au declarat ca acesta sufera de cancer la prostata.
Pe data de 5 august 2007, ora 15:15, actorul si cântaretul Florian Pittis se stinge din viata.
Wikipedia
Florian Pittis (n. 4 octombrie 1943, Bucuresti; d. 5 august 2007, Bucuresti) a fost actor, interpret de muzica folk si realizator de emisiuni radio din România.
Cuprins
1 Activitati artistice
1.1 Muzica
1.2 Teatru
1.3 Cinema
2 Legaturi externe
Activitati artistice
A lucrat la Teatrul Municipal "Lucia Sturza-Bulandra", colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Serban sau Alexandru Tocilescu.
În domeniul muzical, s-a facut cunoscut într-un trio cu Anda Calugareanu si Dan Tufaru, iar mai târziu în Cenaclul Flacara. În anul 1992 întemeiaza, alaturi de Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Vladi Cnejevici, formatia Pasarea Colibri, la care activeaza pâna în 2001 si împreuna cu care înregistreaza câteva albume.
Semneaza cronica muzicala în diverse publicatii, iar dupa caderea regimului comunist devine directorul Canalului Tineret al Radiodifuziunii Române, urmând ca apoi sa devina redactor-sef al postului de radio Radio3net.ro, ce emite exclusiv pe Internet. A adus o contributie notabila în popularizarea muzicii pop-rock, prin realizarea unor emisiuni radiofonice în cadrul seriei „Pittis Show”.
În afara activitatii artistice, Pittis a fost membru al Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind sustinator al acestei echipe de fotbal.
Muzica
În cautarea cuibului pierdut (1995);
Ciripituri (1996);
Cântece de bivuac (1998);
Teatru
Ca actor:
"Antigona" de Sofocle (regia: Alexandru Tocilescu);
"Buna seara, domnule Wilde" de Oscar Wilde (regia: Alexandru Bocanet)
"Titanic Vals" de Tudor Musatescu (regia: Toma Caragiu)
"Iulius Cezar de W. Shakespeare (regia: Andrei Serban)
"Scoica de lemn" de Fanus Neagu (regia: Dan Nasta)
"Elisabeta I" de Paul Foster (regia: Liviu Ciulei)
"Furtuna" de William Shakespeare (regia: Liviu Ciulei)
"Azilul de noapte" de Maxim Gorki regia: Liviu Ciulei
"Lungul drum al zilei catre noapte" de Eugene O'Neill regia: Liviu Ciulei)
"Hamlet" de William Shakespeare regia: Alexandru Tocilescu
Ca regizor:
"Cum se numeau cei patru Beatles" de Stephen Poljakoff;
"Câinele gradinarului de Lope de Vega;
"Black and White de Keith Waterhouse si Willis Hall;
"Meditatiile Ritei de Willy Russel.
Cinema
"Gioconda fara surîs" (1967, regia: Malvina Ursianu);
"Adio, draga Nela (1972, regia: Cornel Todea)";
"Veronica se întoarce" (1973, regia: Elisabeta Bostan);
"Serenada pentru etajul XII (1976);
"Mama" (1977).
"Înnebunesc si-mi pare rau (1992, regia: Ion Gostin);
"Masini" (Regele, versiunea în limba româna) (2006)
................................
Jurnalul National- 13 mai 2007
04 Octombrie 2005
Melodiile lui nemuritoare peste ani si pletele nonconformiste l-au facut idolul generatiilor care vin si trec. Interpret de muzica folk, actor, director al postului de radio "Radio 3net", Motu, alias Florian Pittis, implineste astazi 62 de ani.
"Nu exista ieri, nu exista maine..."
"Conceptia mea este «Carpe diem!», deci nu exista ieri, nu exista maine, eu imi traiesc numai clipa. Ziua de astazi va fi una obisnuita; e marti si sunt ocupat de dimineata pana seara. O aniversare mai deosebita a fost cea din Egipt, cand am implinit 60 de ani. La intoarcerea din excursie, pe aeroport, stareta Manastirii de la Techirghiol impreuna cu cateva maicute, afland de ziua mea, mi-au cantat «Multi ani traiasca!» si mi-au daruit o sa de camila. Nu imi fac planuri niciodata, pentru ca relatia intre gand si timp e grava. Pana sa ajung sa materializez niste lucruri pe carele-am gandit mi-au venit altele in minte, la fel de frumoase. Aici e mai grav. Nu sunt obisnuit cu lucrul asta, sa stau cu picioarele in apa rece si sa fac planuri. Imi vin idei si, daca le visez si noaptea, atunci incerc sa le materializez. Asa s-a intamplat cu spectacolele pe care am incercat sa le pun in scena, asa s-a intamplat si cu acest radio pe care ajunsesem sa-l visez noaptea si in continuare se intampla la fel. Am doua mari satisfactii: sotia mea, si ea e Balanta, e nascuta la sapte zile dupa mine, si «Radio 3net» pe care il consider cel mai bun lucru pe care l-am facut in viata mea. Din anul ce se incheie astazi raman cu regretul ca ziua are numai 24 de ore, dar sunt multumit ca am reusit sa dorm mai putin de sase ore pe noapte. Daca n-as fi avut aceasta ocupatie cred ca puscarias as fi fost, ca altceva, nu. As fi facut ceva atat de prost, incat, ca sa scape lumea de mine m-ar fi bagat in puscarie. De mic am stiut ca vreau sa cant. Cand aparusem deja la televizor si lumea incepuse sa ma recunoasca, la coltul strazii mele m-a oprit o batranica si m-a intrebat: "Nu esti dumneata ala care a cantat la gradinita «Pe Mures si pe Tarnave»?" Ma tinea minte de la gradinita... Imi doresc o data cu noul an de viata sa am linistea necesara sufleteasca si din punct de vedere al relatiilor, ca sa ma dezvolt macar asa cum cred eu de cuviinta. Cel mai bun sfat l-am primit de la domnul Ciulei, cand la repetitii jucam in asa fel, incat aproape scoteam ochii tuturor sa vada ce destept sunt eu. Din sala, domnul Ciulei mi-a spus: «Motule, nu ne crede mai tampiti decat suntem.» De intors in timp as vrea, dar nu e nici o graba, pentru ca ne vom intalni Dincolo, dupa ce terminam cu viata asta. Cel mai deosebit cadou pe care l-am primit este faptul ca atatia si atatia oameni isi rup din viata lor si stau alaturi de mine la o sarbatoare. Ce poate fi mai frumos decat aceasta?! De infuriat, ma infurie totdeauna cand imi dau seama ca vorbesc cu un zid, si nu ma infurie zidul, ma infurii eu."
Toti suntem putin luati
Bob Dylan - Trad.Florian Pittis
Te iau când crezi ca esti si tu mai bun,
Te iau c-asa ar trebui, îti spun,
Te iau când vrei s-ajungi si tu acas',
Te iau când numai tu ti-ai mai ramas!
Refren:
Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sîntem putin luati!
Te iau când iesi si tu putin pe strazi,
Te iau când locu-ncerci sa ti-l pastrezi,
Te iau când pe pamânt calci în sfârsit,
Te iau când spre iesire mergi grabit!
Refren
Te iau chiar de la ceai când te trezesti,
Te iau când tânar si capabil esti,
Te iau când banii, banii nu stii ce's,
Te iau si-apoi îti zic zâmbind: Succes!
Refren
Te iau si-apoi îti spun ca s-a sfârsit,
Te iau si-apoi apar din nou uimit,
Te iau când cu masina mergi hai-hui,
Te iau când pe ghitara mâna pui!
Refren
Te iau când numai tu ti-ai mai ramas,
Te iau si-atunci când mergi si tu acas',
Te iau si-apoi îti spun ca esti barbat,
Te iau când în mormânt te-ai asezat!
Refren
Adio, deci pe curând!
Mircea Vintila, Florian Pittis
Iubito, poti fugi cât vrei,
În gând vei auzi pasii mei.
Poti spune vorbe multe în vânt,
Eu n-am sa ascult,
Oh! N-am sa le-ascult!
Iubito, poti în lume umbla
De mine nu mai poti scapa.
Voi trece zilnic prin gândul tau
Prin ochii tai.
Prin ochii tai.
Refren:
Dar spune-mi cine te-a mai purtat prin nori?
Si spune-mi cine te-a mai visat în culori?
Si stii tu cine de toate a uitat,
De când cu tine, prin ploaie s-a plimblat?
Nu uiti tu zilele de mister
Nici clipa când stele pier
Nu uiti ziua aceea de mai
Când îmi spuneai:
Mai stai, mai stai!
Nu uiti tu zilele de mister
Nici clipa când stele pier
Când timpul pentru noi disparea
Si inima ta
Batea, batea!
Refren
Te vad acum grabita sa pleci
Cum cauti doar cuvinte mai reci
Le spui, dar în spatele lor
Mai simt cum te dor.
Mai simt cum te dor.
Te vad cum mai încerci sa zâmbesti
Dar ochii tai fug de povesti
Si nu te uiti la mine plecând
Deci, pe curând!
Da, pe curând!
Sunt tanar doamna
Versuri: Mircea Dinescu
Sunt tanar, Doamna, vinul ma stie pe de rost
si ochiul sclav imi cara fecioarele prin sange,
cum as putea intoarce copilul care-am fost
cand carne-mi infloreste si doar uitarea plange.
Sunt tanar, Doamna, lucruri am asezat destul
ca sa pricep caderea din somn spre echilibru,
dar bulgari de lumina dac-as manca, satul
nu m-as incape inca in pielea mea de tigru.
Sunt tanar, Doamna, tanar cu spatele frumos
si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa,
sa-mi creasca ceru-n suflet si stele in os
si sa dezmint zapada pierdut in piureta.
Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin
chiar de ating pamantul pe aproape cu genunchii,
aceasta putrezire ma-mbata ca un vin
caci simt curgand printr-insa bunicile si unchii.
Sunt tanar, Doamna, tanar, de-aceea nu te cred,
oricat mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara
desi arcasi cetii spre mine isi reped
sagetile vestirii, sunt tanar. Buna seara!
Vanare de vant
Cate drumuri un om ar avea de facut pana ei sa-l considere om?
Cate mari pescarusii mai au de batut pana ajung pe nisip pentru somn?
Cate bombe vor mai sfarteca vieti intregi pan' sa le interzicem pe veci?
Refren2:
Raspunsul prieteni e vanare de vant,
Raspunsu-i vanare de vant.
Cati ani poate un munte in lume trai pana marea sa-l spele intr-o zi?
Si cati ani si oamenii pot vietui pana liber permis le-a fi?
De cate ori omul vede un rau si tace intorcand capul sau?
Refren2
De cate ori omul in sus va privi pana cerul sa-l vada-ndeajuns?
Cat de multe urechi necesare le sunt ca sa auda al drumurilor vant?
Cati mai au de murit ca sa afla in sfarsit ca oameni prea multi au murit.
PLOAIA CARE VA VENI
(adaptare de Dorin Liviu Zaharia dupa
o piesa a grupului "ECHIPA '84", Dorin Liviu Zaharia)
Sunt un frate tanar, care crede in dreptate,
Am ochi negri dar am mainile curate.
Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
Nu raspund cand mi se-arunca vorbe-n spate.
Un fapt fara importanta
ma poate face sa sper,
Ma-nclin si pun in balanta
ce-i sfant cu ce-i efemer.
Peste tot atarna greu
Teama de sinceritate...
Dar de cate ori, prieteni, n-am suras cu intristare
Cand sperantele pareau inselatoare.
Cand necinstea si prostia
si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de cate ori, prieteni, le-am prins jocul.
Ne-am saturat de palavre,
de carti si filme de soc,
Cu vampe, regi si cadavre,
cu stele de iarmaroc.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Ni-e lehamite de marsuri,
de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si prostia
sunt pericole morale
Circul vietii ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre
ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre
si totusi nu e prea tarziu.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate.
4* Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
OAMENI BUNI (original- "Silvio")
(Bob Dylan & Robert Hunter, trad. Florian Pittis)
Se naste un maine dintr-un ieri blestemat
Vine el, vine, ca un accelerat. (a-ha)
Nu, nu ma plang prin cate-am trecut, (a-ha)
Se putea si mai rau, dar cine-a stiut ?
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
O inima de piatra nu mai bate iar.
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu.
Sincer, cinstit, dar si treaz si destept,
Cand la usa iti bat, nu pomana astept. (a-ha)
Sunt un suflet hai-hui, cautand adapost, (a-hu)
Si de nu-ti e pe plac, imi gasesc eu vreun rost. (a-hu)
Ploaie v-aduc oricand ve-ti dori (a-ha-ha)
Si soarele-l scot din norii cei gri. (a-ha-ha)
In trupuri torn vlaga si adio dureri, (a-ha-ha)
Iar visele tale nu mai sunt doar pareri. (a-ha-ha)
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
O inima de piatra nu mai bate iar.
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu.
Am dat ce-am primit, pan' n-am mai avut ce, (a-ha-ha)
Am luat ce mi-ati dat si n-am spus de ce, (a-ha)
Stii, te iubesc si etcetera, (a-ha)
Dar deschisa ti-e usa de spui: "Voi pleca".
O spun cu frumosul, pot sa si strig, (mai zi!)
Iti vine si plata, dupa orice castig (mai zi!)
Cum orice placere se termina prost, (mai zi!)
Plateste cat face, sa plangi n-are rost.
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
O inima de piatra nu mai bate iar.
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu.
Azi sau maine, foarte curand, (a-ha)
Ma duc intr-o vale, un cantec sa-ti cant. (a-ha)
O sa-l cant, o sa-l strig, asculta-l si tu, (ia zi!)
Ecou-mi raspunde de-am dreptate sau nu.
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
3 * O inima de piatra nu mai bate iar. (mai zi!)
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu. (mai zi!)
...............................
SFARSITUL NU-I AICI (original: "Death is not the end")
(Bob Dylan, trad. Florian Pittis)
Cand necazuri te doboara
Si prieteni n-ai sa-i strigi,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Si ce slaveai in taina
E-asa cum nu-ti explici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Cand oprit la o rascruce,
Drumul nu stii sa-l prezici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Cand nu mai ai nici vise
Si nu stii cum sa te ridici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Cand se-aduna norii negri,
Ploaia cade ca un brici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Mangaiere n-ai, nu vezi acum
Maini intinse de amici
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Pomul vietii creste mandru
Unde spiritul e viu,
Lumineaza ea, salvarea,
Cerul gol si cenusiu.
Cand orasele-s in flacari,
Musuroaie de furnici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Si cand cauti in zadar un om
Printre-atatea mii de venetici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
3* Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Pentru Florian Pittis, SFARSITUL NU-I AICI, el tocmai a devenit NEMURITOR.
Despre sfarsit aveam sa aflu pe radio3 net, unde sotul meu e omniprezent. Arunc din cand in cand cate o privire fugara peste umarul lui, pe monitor, familiarizata cu chatul, in special pentru a vedea ce prieteni sunt atunci, acolo. Vestea adusa pe chat, s-a confirmat imediat pe toate posturile tv. Moderatorul radio3 net confirma: ,,va anunt cu profund regret ca Florian Pittis a plecat intr-o lume mai buna”. Abia atunci am inteles ce-a vrut sa spuna Florian Pittis la ultima noastra intalnire.
Trebuie sa va spun ca in urma cu mai bine de doi ani, am aflat de existenta radio3net. Mai intai de la prieteni, apoi sotul meu devenit fan, m-a familiarizat cu chatul. A fost o descoperire care m-a inflamat rapid. Tineri inteligenti, muzica buna si cea mai ferma garantie, director Florian Pittis. Savuram prezenta lui meteorica, laconica. Bob Dylan intra mai mult seara, imprevizibil, saluta invariabil, cald ,, Buna seara, prieteni, buna seara!”. Parca ii si auzeam timbrul inconfundabil, desi totul se petrecea doar pe chat.
Prima data l-am intalnit la aniversarea unui an radio3net, intr-un local intim si nepretentios, chiar boem, din apropierea Radiodifuziunii Romane. Ne intalneam pentru prima data chaterasi din toate colturile tarii. Doar realizatorii erau cunoscuti, din transmisiile on line . Media de varsta era mult coborata, astfel ca in ciuda aparentelor, eram decana de varsta. Nu m-am simtit deloc stinjenita. S-au legat prietenii. Florian Pittis a sosit dupa ce noi ne familiarizasem. A intredeschis usa, a strecurat capul cu parul lui bogat, inconfundabil, a iscodit cu privirea pana in ultimul ungher, savurand inmarmurirea noastra cu un zambet ce amesteca complicitate si nastrusnicie. Era obisnuit ca prezenta lui sa copleseasca si parca voia sa spuna ,, ei, nu va formalizati!” Animatia noastra a lasat loc unui lung moment de bucurie solemna. Nimeni nu reactiona. Devenisem brusc spectatori si asteptam totul de la actor. Afabil, s-a interesat de fiecare dintre noi, cine suntem, de unde venim. Cand m-a vazut a avut o reactie de surpriza, am avut impresia ca a facut chiar un pas inapoi, ca a zis (sau doar gandit) ,, extraordinar!” Nici atunci n-am stiut, aveam insa sa aflu imediat, ce-a vrut sa spuna. Dupa ce ne-a cunoscut, ne-a spus ca a venit insotit de o ,,frumoasa doamna”. A deschis usa si a revenit cu sotia (,, so beautiful lady” am gandit) . De data aceasta surpriza a fost de partea mea. Semanam intr-un fel, n-asi putea spune cum, cu Anda.
Nu sunt timida, nici macar rezervata. Dimpotriva, sunt exuberanta si comunicativa. Asteptam intalnirea cu Florian Pittis ca pe o oportunitate. Voiam sa cunosc omul. Puteti sa credeti ca n-am fost in stare intreaga seara sa deschid gura? L-am privit hipnotizata. Vorbea cu verva, povestea cu umor, fuma mult, a tinut in mana toata seara acelasi pahar pe jumatate plin cu bere, fara sa-l goleasca (sau asa mi s-a parut), radea, zambea, se incrunta. Totul era expresiv, acaparator. L-am privit ca la teatru. Eram ca un burete, absorbeam tot ce vedeam, ce auzeam.
,,Sa fi ca apa!- zicea. Se adapteaza oriunde o pui (ia forma vasului). Razbate prin orice, nu cu duritate, ci cu perseverenta, cautand zona de minima rezistenta. Unde e o fisura, acolo se strecoara.
,,Batranii spun ca apa trece
Si spun ca pietrele raman,
Dar lucrul altfel se petrece
Pe vechiul nostru glob batran.
Ca piatra, orisicat de tare,
Se macina si trece stand,
Iar peste trista-i macinare
Doar apele raman curgand.”
(Poezie, Mihai Codreanu)
Ca apa sa fi si ca firul de iarba! Firul de iarba: s-a asfaltat campul, s-a facut sosea. Firul de iarba tot razbate, tot creste. Tancul trece peste el, firul de iarba tot creste. Stejarul nu. Ori el, ori tancul”.
,, Daca faci bine, cineva acolo sus, te iubeste”. I-am spus, am ingaimat de fapt, ca e iubit de oameni. A ridicat mana sus cu degetul indicator spre cer: ,,cineva acolo sus, ma iubeste!”
,, Poate Dumnezeu nu vine cand vrem noi, dar vine totdeauna la timp.”
,, Este important prin ceea ce faci sa-I deschizi calea lui Dumnezeu si sa astepti. Poate veni sau poate nu, dar tu trebuie sa-I pavezi drumul.”
,, Nimeni nu este de neinlocuit. Daca crezi asta, nu vei fi promovat.” Imi amintesc amuzamentul sotului meu la aceasta ultima remarca.
Alt inteles au toate acestea, acum.
L-am revazut la Colibita, (Bistrita), intr-o tabara de vara, cum i-am zis noi acelui week-end. Dupa aceea scriam: ,, Surpriza a fost prezenta atat de dorita a lui Florian Pittis(asteptarea de peste zi se prelungise mult,epuizand o seara folk). La prima intalnire constatasem ca pot fi blocata, altfel de neconceput pentru mine. Acum eram chiar revoltata de o asa ratare, imi luasem avant sa nu se repete .M-a ajutat mult atitudinea lui, deschisa, raspunsurile binevoitoare si implicarea intr-un dialog in care curiozitatea mea se impletea cu amabilitatea lui de a se dezvalui.Nu stiu cand au trecut urmatoarele trei ore”.
Acum pot sa spun mai mult. In noaptea aceea, l-am acaparat pe Florian Pittis. I-am pus toate intrebarile pe care nu le putusem rosti la prima intalnire. A fost ca un interviu care ne-a captivat deopotriva. Pe mine pentru ca reuseam in sfarsit sa-i vorbesc, pe el, poate, pentru ca era intrebat lucruri despre care-i facea placere sa vorbeasca. L-am intrebat generalitati dar si lucruri intime. Mi-a raspuns edificator dar s-a si eschivat cu eleganta. L-am intrebat ce a mostenit de la parinti. Mi-a povestit ca la un moment dat trebuia sa plece in America. Aristide Buhoiu ii aranjase sa dea un interviu, sa se angajeze acolo. L-a sunat sa-i spuna ca trebuie sa fie acolo in trei zile. Florian Pittis i-a raspuns ca regreta dar nu va putea ajunge. Aristide Buhoiu a fost intrigat si a intrebat imperativ ce-l opreste. Peste trei zile imi inmormantez mama.
A doua zi dupa ce s-a despartit pentru totdeauna de mama a fost chemat sa inregistreze pentru Teleenciclopedie. Asa a devenit vocea de la Teleenciclopedie. Cand i-a murit tatal s-a intamplat de asemenea ceva remarcabil in cariera lui.
L-am intrebat cum si-a cunoscut sotia. Mi-a spus ceea ce stiam deja, ca el s-a casatorit tarziu. Si-a cunoscut sotia pe cand ea era sotia celui mai bun prieten. Cand a cunoscut-o i-a spus: ,, daca tipul asta te va parasi vreodata, vei fi sotia mea!”. Prietenul i-a parasit pe toti, de tot, iar Anda a devenit, asa cum promisese el, de la prima lor intalnire, sotia lui. In biblie scrie: ,, si de va muri sotul, femeia va lua de sot pe fratele lui. Eu si prietenul meu am fost ca fratii. “
Am fost surprinsa ca el a stiut imediat ce a vazut-o ca ea este femeia iubita. Mi-a spus ca un bun prieten al sau il caracterizeaza:,, Florian gandea ca acum de cand s-a nascut”.
Care este relatia lui cu Dumnezeu? ,, Buna. Exista.”
Daca nu s-a gandit vreodata sa scrie: ,, Niciodata. Tot timpul asi simti ca de dupa umar ma priveste eternitatea. N-asi putea.”
Am vorbit mult despre teatru. Imi spunea, incredibil, de cate sute de ori a vazut anumite spectacole. (Patru sute, noua sute).
L-am intrebat cum se simte cand vede impactul pe care-l are asupra celorlalti. E o personalitate, striveste. Mi-a povestit cum insceneaza permanet, pentru a detensiona. Vine la birou cu o falca in cer si una in pamant, bate cu pumnul in masa, se scandalizeaza, cere explicatii, toti tremura, se privesc mirati, nu stiu sa reactioneze. Dupa ce si-a facut numarul, redevine brusc, Motul si le spune: ,, cam asa ar trebui sa se poarte un sef. Acum la treaba.” Oamenii rasufla usurati, au primit lectia.
L-am intrebat daca citeste.,, Mult’’, a raspuns. Ce? –am continuat. ,,Sunt preocupat de esoterism”.
Nu pot sa vad un fumator fara sa pornesc o campanie antitabac. Cu el a fost altfel. Fuma mult, fara pauza. L-am intrebat, totusi, de ce nu renunta. Mi-a gesticulat disperat: ,,vocea, vrei sa-mi pierd vocea? Vocea mea de Carpati fara filtru?” Cred ca era cu filtru, totusi. Il vad si acum cum si-a scos bricheta. Mai avea una deja pe masa. Mi-a spus ca are mare grija sa nu ramana fara bricheta. A inceput sa scoata, pe rand, din fiecare buzunar cate una. S-au adunat vre-o sase. Erau diferite, stia exact fiecare din ce buzunar provine.
M-am interesat daca e bogat. Asa, aiurea. Mi-a spus ca are nevoi reduse. Nu se imbraca decat in blugi, tricouri (negre mai ales), geaca si adisas. Totul simplu. Nu se complica.
Am vorbit mult despre radio3net. Cum a aparut, ce planuri de viitor are. Mi-a spus ca a aparut ca o continuare a Radio Romania tineret, radio3net, radio tineret. Avea mare incredere ca apartine viitorului. El a initiat doar, ceea ce , in timp, toti cei care vor dori, vor putea continua, imbogati. Vedea acest post ca pe o arhiva universala, o biblioteca in care sa gasesti tot ce cauti, tot ce te-ar putea interesa. Stimula creativitatea si inventivitatea colaboratorilor.
Ultima intalnire cu Florian Pittis constituie de fapt pretextul acestei povestiri. S-a intamplat anul trecut, la a doua aniversare radio3net. Am avut privilegiul sa asistam la un spectacol (ultimul) Pasarea Colibri. S-au reintalnit atunci, au cantat pentru si cu noi. Tristetea Andei n-am inteles-o atunci. Florian era plin de verva, parca toti eram invitatii lui speciali (si eram). L-am cunoscut pe Mircea Vintila, cald si volubil,surprinzator de prietenos si bland. M-am bucurat sa-l recunosc pe Virgil Iantu, dar cand asi fi vrut sa i-o spun a reactionat ca hartuit de paparazzi.
Era o seara de joi, veneam de la munca si a doua zi mergeam de asemenea la cabinet. Am fost printre primii care am plecat. Cand ne indreptam spre iesire, cu discretie, voiam noi, Florian ne-a surprins. A venit , a dat mana cu Gabi si mi-a spus:,, Mi-asi fi dorit sa stam mai mult de vorba. Mi-a placut mult seara aceea, la Colibita.” Am raspuns, natural, ca vor mai fi intalniri si avem tot timpul din lume. S-a indepartat privindu-ne, mi-a facut semn cum numai un mare actor poate face: tu- da, eu- nu.
N-am inteles atunci, am inteles acum.
La 30 iulie 2007, Florian Pittis a fost internat în stare grava la Spitalul Oncologic Fundeni. Desi familia a impus medicilor sa nu dezvaluie amanunte despre situatia pacientului, surse din anturajul sau au declarat ca acesta sufera de cancer la prostata.
Pe data de 5 august 2007, ora 15:15, actorul si cântaretul Florian Pittis se stinge din viata.
Wikipedia
Florian Pittis (n. 4 octombrie 1943, Bucuresti; d. 5 august 2007, Bucuresti) a fost actor, interpret de muzica folk si realizator de emisiuni radio din România.
Cuprins
1 Activitati artistice
1.1 Muzica
1.2 Teatru
1.3 Cinema
2 Legaturi externe
Activitati artistice
A lucrat la Teatrul Municipal "Lucia Sturza-Bulandra", colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Serban sau Alexandru Tocilescu.
În domeniul muzical, s-a facut cunoscut într-un trio cu Anda Calugareanu si Dan Tufaru, iar mai târziu în Cenaclul Flacara. În anul 1992 întemeiaza, alaturi de Mircea Baniciu, Mircea Vintila si Vladi Cnejevici, formatia Pasarea Colibri, la care activeaza pâna în 2001 si împreuna cu care înregistreaza câteva albume.
Semneaza cronica muzicala în diverse publicatii, iar dupa caderea regimului comunist devine directorul Canalului Tineret al Radiodifuziunii Române, urmând ca apoi sa devina redactor-sef al postului de radio Radio3net.ro, ce emite exclusiv pe Internet. A adus o contributie notabila în popularizarea muzicii pop-rock, prin realizarea unor emisiuni radiofonice în cadrul seriei „Pittis Show”.
În afara activitatii artistice, Pittis a fost membru al Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind sustinator al acestei echipe de fotbal.
Muzica
În cautarea cuibului pierdut (1995);
Ciripituri (1996);
Cântece de bivuac (1998);
Teatru
Ca actor:
"Antigona" de Sofocle (regia: Alexandru Tocilescu);
"Buna seara, domnule Wilde" de Oscar Wilde (regia: Alexandru Bocanet)
"Titanic Vals" de Tudor Musatescu (regia: Toma Caragiu)
"Iulius Cezar de W. Shakespeare (regia: Andrei Serban)
"Scoica de lemn" de Fanus Neagu (regia: Dan Nasta)
"Elisabeta I" de Paul Foster (regia: Liviu Ciulei)
"Furtuna" de William Shakespeare (regia: Liviu Ciulei)
"Azilul de noapte" de Maxim Gorki regia: Liviu Ciulei
"Lungul drum al zilei catre noapte" de Eugene O'Neill regia: Liviu Ciulei)
"Hamlet" de William Shakespeare regia: Alexandru Tocilescu
Ca regizor:
"Cum se numeau cei patru Beatles" de Stephen Poljakoff;
"Câinele gradinarului de Lope de Vega;
"Black and White de Keith Waterhouse si Willis Hall;
"Meditatiile Ritei de Willy Russel.
Cinema
"Gioconda fara surîs" (1967, regia: Malvina Ursianu);
"Adio, draga Nela (1972, regia: Cornel Todea)";
"Veronica se întoarce" (1973, regia: Elisabeta Bostan);
"Serenada pentru etajul XII (1976);
"Mama" (1977).
"Înnebunesc si-mi pare rau (1992, regia: Ion Gostin);
"Masini" (Regele, versiunea în limba româna) (2006)
................................
Jurnalul National- 13 mai 2007
04 Octombrie 2005
Melodiile lui nemuritoare peste ani si pletele nonconformiste l-au facut idolul generatiilor care vin si trec. Interpret de muzica folk, actor, director al postului de radio "Radio 3net", Motu, alias Florian Pittis, implineste astazi 62 de ani.
"Nu exista ieri, nu exista maine..."
"Conceptia mea este «Carpe diem!», deci nu exista ieri, nu exista maine, eu imi traiesc numai clipa. Ziua de astazi va fi una obisnuita; e marti si sunt ocupat de dimineata pana seara. O aniversare mai deosebita a fost cea din Egipt, cand am implinit 60 de ani. La intoarcerea din excursie, pe aeroport, stareta Manastirii de la Techirghiol impreuna cu cateva maicute, afland de ziua mea, mi-au cantat «Multi ani traiasca!» si mi-au daruit o sa de camila. Nu imi fac planuri niciodata, pentru ca relatia intre gand si timp e grava. Pana sa ajung sa materializez niste lucruri pe carele-am gandit mi-au venit altele in minte, la fel de frumoase. Aici e mai grav. Nu sunt obisnuit cu lucrul asta, sa stau cu picioarele in apa rece si sa fac planuri. Imi vin idei si, daca le visez si noaptea, atunci incerc sa le materializez. Asa s-a intamplat cu spectacolele pe care am incercat sa le pun in scena, asa s-a intamplat si cu acest radio pe care ajunsesem sa-l visez noaptea si in continuare se intampla la fel. Am doua mari satisfactii: sotia mea, si ea e Balanta, e nascuta la sapte zile dupa mine, si «Radio 3net» pe care il consider cel mai bun lucru pe care l-am facut in viata mea. Din anul ce se incheie astazi raman cu regretul ca ziua are numai 24 de ore, dar sunt multumit ca am reusit sa dorm mai putin de sase ore pe noapte. Daca n-as fi avut aceasta ocupatie cred ca puscarias as fi fost, ca altceva, nu. As fi facut ceva atat de prost, incat, ca sa scape lumea de mine m-ar fi bagat in puscarie. De mic am stiut ca vreau sa cant. Cand aparusem deja la televizor si lumea incepuse sa ma recunoasca, la coltul strazii mele m-a oprit o batranica si m-a intrebat: "Nu esti dumneata ala care a cantat la gradinita «Pe Mures si pe Tarnave»?" Ma tinea minte de la gradinita... Imi doresc o data cu noul an de viata sa am linistea necesara sufleteasca si din punct de vedere al relatiilor, ca sa ma dezvolt macar asa cum cred eu de cuviinta. Cel mai bun sfat l-am primit de la domnul Ciulei, cand la repetitii jucam in asa fel, incat aproape scoteam ochii tuturor sa vada ce destept sunt eu. Din sala, domnul Ciulei mi-a spus: «Motule, nu ne crede mai tampiti decat suntem.» De intors in timp as vrea, dar nu e nici o graba, pentru ca ne vom intalni Dincolo, dupa ce terminam cu viata asta. Cel mai deosebit cadou pe care l-am primit este faptul ca atatia si atatia oameni isi rup din viata lor si stau alaturi de mine la o sarbatoare. Ce poate fi mai frumos decat aceasta?! De infuriat, ma infurie totdeauna cand imi dau seama ca vorbesc cu un zid, si nu ma infurie zidul, ma infurii eu."
Toti suntem putin luati
Bob Dylan - Trad.Florian Pittis
Te iau când crezi ca esti si tu mai bun,
Te iau c-asa ar trebui, îti spun,
Te iau când vrei s-ajungi si tu acas',
Te iau când numai tu ti-ai mai ramas!
Refren:
Dar hai sa ne avem ca frati,
Toti sîntem putin luati!
Te iau când iesi si tu putin pe strazi,
Te iau când locu-ncerci sa ti-l pastrezi,
Te iau când pe pamânt calci în sfârsit,
Te iau când spre iesire mergi grabit!
Refren
Te iau chiar de la ceai când te trezesti,
Te iau când tânar si capabil esti,
Te iau când banii, banii nu stii ce's,
Te iau si-apoi îti zic zâmbind: Succes!
Refren
Te iau si-apoi îti spun ca s-a sfârsit,
Te iau si-apoi apar din nou uimit,
Te iau când cu masina mergi hai-hui,
Te iau când pe ghitara mâna pui!
Refren
Te iau când numai tu ti-ai mai ramas,
Te iau si-atunci când mergi si tu acas',
Te iau si-apoi îti spun ca esti barbat,
Te iau când în mormânt te-ai asezat!
Refren
Adio, deci pe curând!
Mircea Vintila, Florian Pittis
Iubito, poti fugi cât vrei,
În gând vei auzi pasii mei.
Poti spune vorbe multe în vânt,
Eu n-am sa ascult,
Oh! N-am sa le-ascult!
Iubito, poti în lume umbla
De mine nu mai poti scapa.
Voi trece zilnic prin gândul tau
Prin ochii tai.
Prin ochii tai.
Refren:
Dar spune-mi cine te-a mai purtat prin nori?
Si spune-mi cine te-a mai visat în culori?
Si stii tu cine de toate a uitat,
De când cu tine, prin ploaie s-a plimblat?
Nu uiti tu zilele de mister
Nici clipa când stele pier
Nu uiti ziua aceea de mai
Când îmi spuneai:
Mai stai, mai stai!
Nu uiti tu zilele de mister
Nici clipa când stele pier
Când timpul pentru noi disparea
Si inima ta
Batea, batea!
Refren
Te vad acum grabita sa pleci
Cum cauti doar cuvinte mai reci
Le spui, dar în spatele lor
Mai simt cum te dor.
Mai simt cum te dor.
Te vad cum mai încerci sa zâmbesti
Dar ochii tai fug de povesti
Si nu te uiti la mine plecând
Deci, pe curând!
Da, pe curând!
Sunt tanar doamna
Versuri: Mircea Dinescu
Sunt tanar, Doamna, vinul ma stie pe de rost
si ochiul sclav imi cara fecioarele prin sange,
cum as putea intoarce copilul care-am fost
cand carne-mi infloreste si doar uitarea plange.
Sunt tanar, Doamna, lucruri am asezat destul
ca sa pricep caderea din somn spre echilibru,
dar bulgari de lumina dac-as manca, satul
nu m-as incape inca in pielea mea de tigru.
Sunt tanar, Doamna, tanar cu spatele frumos
si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa,
sa-mi creasca ceru-n suflet si stele in os
si sa dezmint zapada pierdut in piureta.
Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin
chiar de ating pamantul pe aproape cu genunchii,
aceasta putrezire ma-mbata ca un vin
caci simt curgand printr-insa bunicile si unchii.
Sunt tanar, Doamna, tanar, de-aceea nu te cred,
oricat mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara
desi arcasi cetii spre mine isi reped
sagetile vestirii, sunt tanar. Buna seara!
Vanare de vant
Cate drumuri un om ar avea de facut pana ei sa-l considere om?
Cate mari pescarusii mai au de batut pana ajung pe nisip pentru somn?
Cate bombe vor mai sfarteca vieti intregi pan' sa le interzicem pe veci?
Refren2:
Raspunsul prieteni e vanare de vant,
Raspunsu-i vanare de vant.
Cati ani poate un munte in lume trai pana marea sa-l spele intr-o zi?
Si cati ani si oamenii pot vietui pana liber permis le-a fi?
De cate ori omul vede un rau si tace intorcand capul sau?
Refren2
De cate ori omul in sus va privi pana cerul sa-l vada-ndeajuns?
Cat de multe urechi necesare le sunt ca sa auda al drumurilor vant?
Cati mai au de murit ca sa afla in sfarsit ca oameni prea multi au murit.
PLOAIA CARE VA VENI
(adaptare de Dorin Liviu Zaharia dupa
o piesa a grupului "ECHIPA '84", Dorin Liviu Zaharia)
Sunt un frate tanar, care crede in dreptate,
Am ochi negri dar am mainile curate.
Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
Nu raspund cand mi se-arunca vorbe-n spate.
Un fapt fara importanta
ma poate face sa sper,
Ma-nclin si pun in balanta
ce-i sfant cu ce-i efemer.
Peste tot atarna greu
Teama de sinceritate...
Dar de cate ori, prieteni, n-am suras cu intristare
Cand sperantele pareau inselatoare.
Cand necinstea si prostia
si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de cate ori, prieteni, le-am prins jocul.
Ne-am saturat de palavre,
de carti si filme de soc,
Cu vampe, regi si cadavre,
cu stele de iarmaroc.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Ni-e lehamite de marsuri,
de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si prostia
sunt pericole morale
Circul vietii ne-a impus salturi mortale.
Deasupra florilor noastre
ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre
si totusi nu e prea tarziu.
Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate.
4* Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
OAMENI BUNI (original- "Silvio")
(Bob Dylan & Robert Hunter, trad. Florian Pittis)
Se naste un maine dintr-un ieri blestemat
Vine el, vine, ca un accelerat. (a-ha)
Nu, nu ma plang prin cate-am trecut, (a-ha)
Se putea si mai rau, dar cine-a stiut ?
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
O inima de piatra nu mai bate iar.
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu.
Sincer, cinstit, dar si treaz si destept,
Cand la usa iti bat, nu pomana astept. (a-ha)
Sunt un suflet hai-hui, cautand adapost, (a-hu)
Si de nu-ti e pe plac, imi gasesc eu vreun rost. (a-hu)
Ploaie v-aduc oricand ve-ti dori (a-ha-ha)
Si soarele-l scot din norii cei gri. (a-ha-ha)
In trupuri torn vlaga si adio dureri, (a-ha-ha)
Iar visele tale nu mai sunt doar pareri. (a-ha-ha)
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
O inima de piatra nu mai bate iar.
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu.
Am dat ce-am primit, pan' n-am mai avut ce, (a-ha-ha)
Am luat ce mi-ati dat si n-am spus de ce, (a-ha)
Stii, te iubesc si etcetera, (a-ha)
Dar deschisa ti-e usa de spui: "Voi pleca".
O spun cu frumosul, pot sa si strig, (mai zi!)
Iti vine si plata, dupa orice castig (mai zi!)
Cum orice placere se termina prost, (mai zi!)
Plateste cat face, sa plangi n-are rost.
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
O inima de piatra nu mai bate iar.
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu.
Azi sau maine, foarte curand, (a-ha)
Ma duc intr-o vale, un cantec sa-ti cant. (a-ha)
O sa-l cant, o sa-l strig, asculta-l si tu, (ia zi!)
Ecou-mi raspunde de-am dreptate sau nu.
Oameni buni,
Oricat dati in dar,
3 * O inima de piatra nu mai bate iar. (mai zi!)
Oameni buni,
De n-oi mai fi viu,
Aflu eu taina ce doar mortii-o stiu. (mai zi!)
...............................
SFARSITUL NU-I AICI (original: "Death is not the end")
(Bob Dylan, trad. Florian Pittis)
Cand necazuri te doboara
Si prieteni n-ai sa-i strigi,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Si ce slaveai in taina
E-asa cum nu-ti explici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Cand oprit la o rascruce,
Drumul nu stii sa-l prezici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Cand nu mai ai nici vise
Si nu stii cum sa te ridici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Cand se-aduna norii negri,
Ploaia cade ca un brici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Mangaiere n-ai, nu vezi acum
Maini intinse de amici
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Pomul vietii creste mandru
Unde spiritul e viu,
Lumineaza ea, salvarea,
Cerul gol si cenusiu.
Cand orasele-s in flacari,
Musuroaie de furnici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Si cand cauti in zadar un om
Printre-atatea mii de venetici,
Tine minte
sfarsitul nu-i aici.
Nu-i aici, (nu, nu)
3* Nu-i aici, (nu, nu)
Tine minte
sfarsitul nu-i aici. (nu, nu)
Pentru Florian Pittis, SFARSITUL NU-I AICI, el tocmai a devenit NEMURITOR.
posted by Irael @ 12:49 PM
0 Comments:
Post a Comment
<< Home