Irael's Confessions

Friday, September 22, 2006

Exigente

Acord usor prietenia tuturor celor care par macar a fi asemeni mie.Nu o data s-a intamplat sa fiu dezamagita. Continui sa fiu la fel de disponibila in relatiile cu ceilalti. La fel a fost si cu H.C. Era agreabil, politicos, un bun animator al intalnirilor noastre. Nu odata a reusit sa ne inveseleasca. Avea un talent aproape actoricesc, dublat de cultura si farmec personal. Am fost foarte dezamagita cand am constatat ca nu poti conta pe cuvantul lui. Ocaziile au fost numeroase. N-am incercat sa le retin. Acum imi amintesc doar cateva. A insistat mult, la un moment dat, sa convoc o reuniune intre prieteni la mine acasa. O faceam destul de des, asa ca am acceptat cu dezinvoltura. Bineinteles, am anuntat tot grupul, pentru data si ora pe care H.C. a propus-o ca fiindu-i convenabila, desi pe mine m-ar fi avantajat o alta programare.In ziua intalnirii, am facut pregatiri minutioase, ca de obicei, sa pot oferi prietenilor mei o intalnire agreabila, dublata de o cina sofisticata.Au venit toti si l-am asteptat indelung pe H.C. Tresaream de fiecare data cand suna telefonul. M-am ingrijorat chiar, intr-un tarziu si n-am ezitat sa le impartasesc si celorlalti sentimentul meu. Cineva care-l cunostea de mult timp pe H.C. si care de fapt ni-l si recomandase la inceputul prieteniei noastre, s-a amuzat de ingrijorarea mea. Era sigura ca H.C. nu numai ca a uitat, dar precis este deja la bridge.Nici in saptamana urmatoare n-am primit nici o explicatie de la H.C.Cand ne-am intalnit, intamplator, l-am intrebat, totusi, ce s-a intamplat in duminica aceea. S-a lovit cu mana peste frunte si si-a cerut scuze, evident stanjenit. Uitase , dar avusese o partida reusita de bridge.Patania aceasta ma facuse destul de reticenta. Mult timp dupa aceea, cand H.C. a venit cu propunerea de a pleca in week-end, impreuna, cu masina lui, la Sibiu, am refuzat. A insistat sase saptamani si s-a folosit de argumentul forte ca si prietena noastra, A. isi doreste foarte mult aceasta excursie. In plus ea urmeaza sa se reintoarca foarte curand in Germania, unde si locuieste. Mai mult pentru a face pe plac lui A. am acceptat drumul acesta, la care am fi suportat jumatate din costuri. Pana la urma in asteptarea week-endului, chiar ne-am entuziasmat, facand planuri. Sibiul va fi capitala europeana a culturii,nu vazusem inca Dumbrava. Am facut toate pregatirile necesare, cu minutiozitate, mai ales ca H.C. insistase sa mergem cu cortul (probabil tot in dorinta de a reduce costurile). Nu ne-a sunat deloc in saptamana in care trebuia sa plecam. Am facut-o noi si ne-a spus ca vom pleca sambata. Joi seara, deja ma foiam ca nu stiam daca ceea ce am pregatit va fi suficient si mai ales pentru ca H.C. nu dadea nici un semn. L-am sunat intr-un tarziu. Am aflat astfel ca nu mai mergem nicaieri, pentru ca A. are probleme, ba si el trebuie sa mearga la o onomastica duminica si apoi, ceea ce e cel mai important, va ploua. Dar vom merge cu siguranta week-endul urmator, sa nu ma supar. Am schimbat priviri semnificative cu sotul meu. Ne-am plimbat mult in week-endul acela insorit.Cand am povestit intamplarea unei cunostinte comune, m-a consolat: ,, Sa nu ne miram ca unii oameni raman singuri". H.C. e celibatar.
Stiu sigur ca exigentele mele vor fi mai ferme in alegerea prietenilor. Cineva zicea: cernem mereu, selectam si realizam cu cat de putini oameni ne potrivim.

0 Comments:

Post a Comment

<< Home